O lucrare remarcabila despre nasterea istoriografiei. Cu o metoda si o perseveranta de otel Bernard Guenee urmareste fiecare idee, fiecare principiu, ne poarta din Catalonia notarilor transformati in istorici pana in manastirile benedictine si cisterciene, unde cartile de istorie erau legate cu lanturile de pupitre, din austeritatea teologilor pana in voiosia alaiurilor princiare intesate de oameni de litere dispusi sa inscrie pentru eternitate ispravile monarhilor, in schimbul banilor ori sinecurilor. Printre multe altele abordeaza si spinoasa problema a adevarului in istorie, ori mai bine zis o transeaza cu mana de chirurg, impartind atat sursele istorice cat si autorii in creatori de autenticitate sau in opusul acesteia. De multe ori, din contrastul ideilor medievale raportate la ideile moderne reiese o sursa inepuizabila de amuzament, ca de exemplu la calculul varstelor umanitatii si a datei exacte la care a Inviat Isus Hristos, lucru intamplat dupa toate calculele savante pe 27 martie, si necontestat prea vehement in ciuda faptului ca in anul respectiv 27 martie nu cadea duminica.